Cu o întârziere de aproape o lună faţă de termenul legal, dar mai devreme decât de obicei, Guvernul a transmis Parlamentului proiectul de buget pe anul în curs. Aşa cum ne-am obişnuit, ministerul de finanţe este un mare zero la capitolul comunicare (mă rog, nici la capitolul finanţe nu stă prea bine, dar e altă poveste). Tot ce sunt în stare să facă este să trântească un document pe site, fără să minime explicaţii despre ce şi cum. Mai grav, informaţii sunt incomplete, pentru că lipsesc anexele 1-3, adică esenţa bugetului! O încercare timidă de a explica face consiliera primului-ministru, Andreea Paul, pe blogul personal (!), în două articole succesive: unul în care ne prezintă principalii indicatori ai bugetului şi altul în care ne explică de ce cresc sau scad bugetele principalelor instituţii centrale. La economiştii să discute în detaliu proiectul de buget, pentru că priceperea mea este limitată. Citind explicaţiile Andreei Paul mi-am făcut câteva note, poate marginale în plan macro-economic, dar importante în planul percepţiilor:
1. În an electoral scade bugetul Autorităţii Electorale Permanente şi cel ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, responsabile cu organizarea alegerilor. Asta în condiţiile în care nu avem nici Registru Electoral (responsabil: AEP; are un proiect în desfăşurare), nici cărţi de alegător (responsabil: MAI; nu a făcut nimic), ambele instrumente prevăzute expres de Legea Electorală a fi implementate până la alegerile din 2012. Ca să nu mai vorbim de logistică, de nevoia evidentă de a asigura o minimă pregătire membrilor birourilor secţiilor de vot şi de alte cheltuieli care asigură un proces electoral corect şi transparent. Dar cui îi trebuie alegeri corecte şi transparente?
2. Din punct de vedere politic, este o mare prostie creşterea bugetelor Administraţiei Prezidenţiale şi ale serviciilor de informaţii. E