Când am declanşat campania de prezentare, explicare şi susţinere a noului Cod al Muncii, unii s-au întrebat: ce i-o fi găsit, dom’le, pe ăştia de la „Adevărul“?

Alţii, mai vigilenţi, au depistat chiar şi o coaliţie secretă între ziar şi Guvern. Le e greu, pesemne, să facă diferenţa între a susţine o iniţiativă a Guvernului (în cazul de faţă, Codul Muncii) şi a susţine Guvernul.

Viaţa este mult mai prozaică: un guvern poate fi susţinut doar de acţiunile sale. Populismul şi jocul de imagine sunt ca fondul de ten: îţi ascund bubele, dar nu le vindecă. În cele din urmă, boala erupe, nu mai poate fi dosită prin machiaj. Iar o presă responsabilă, profesionistă, ştie să facă diferenţa între responsabilitate şi demagogie.

Pusă în faţa noului Cod al Muncii, conducerea ziarului „Adevărul" avea la îndemână o soluţie facilă: prezentarea neutră a acestuia. Dar am considerat că merită să facem mai mult! Să ne implicăm. Nu putem rămâne indiferenţi atunci când este în joc viitorul nostru. Iar acest viitor este pus deseori în pericol de populismul deşănţat al televiziunilor gălăgioase şi al politicienilor de duzină. Când vine medicul să-i facă o injecţie copilului tău suferind, nu-i spui odraslei să dea cu pietre în nenea doctoru', ci îi explici că fără injecţie o să-l doară şi mai tare.

Chiar dacă noul Cod este departe de a fi perfect, el liberalizează enorm piaţa muncii. Inevitabil, se întâlneşte cu filosofia liberală a ziarului „Adevărul". Ştiu, e riscant să spui că ai vederi liberale, căci minţile odihnite sunt gata să te asocieze cu vreun partid care îşi agaţă şi un „L" în titulatură. Dar interpretările contează mai puţin decât misiunea publică pe care ţi-o asumi.

„Adevărul" şi-a asumat liberalismul ca soluţie realistă de a scoate România din mizerie şi de a-i oferi şansa unei dezvoltări spectaculoase. Înainte de a împărţi sărăcia generală prin