În România probabilitatea ca o instituţie publică să deruleze în mod transparent şi legal o licitaţie pe bani publici este de 53%. Motivele sunt mai multe, după cum explică şefa instituţiei care verifică licitaţiile din bani publici, Cristina Trăilă: birocraţia, necunoaşterea temeinică a legii dar şi "tentanţiile" la care sunt supuşi unii funcţionari publici.

Întrebată ce părere are despre administraţia publică şi despre faptul că unii angajaţi ai statului susţin că pentru că li s-au tăiat salariile vor munci mai puţin, Trăilă, care conduce o instituţie subordonată direct primului ministru, a întrebat, la rândul ei: "Credeţi că bugetarii trăiesc doar din salariile lor? Sunt mult prea puţini în această situaţie".

În primele opt luni ale acestui an în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) au fost transmise, de către autorităţile contractante, 15.167 de anunţuri de participare, dintre care 7.104 au fost respinse de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP).

"Funcţionarii publici se ascund după hârtii"

"Foarte multe semnături şi foarte puţină responsabilitate. Cu cât sunt mai multe semnături cu atât se diluează responsabilitatea. Avem acest obicei de a ne acoperi cu semnături" - aşa caracterizează Cristina Trăilă, preşedintele ANRMAP, administraţia publică din România, în cadrul unui interviu acordat gândul.

"Aici este marea problemă a sistemului public. În interiorul instituţiilor nu există un sistem extrem de transparent. Funcţionarii publici se ascunde după hârtii", a adăugat ea.

Întrebată cine plăteşte, conform legii, pentru că aceste proceduri nu sunt derulate corespunzător, respectiv că nu se respectă legile care fac referire la cheltuirea banului public, preşedintele ANRMAP spune că situaţia a fost complicată dar că va fi mult mai simplă.

"Începând de vineri, 23