Fara indoiala, Florina Ilis si Filip Florian au constituit revelatiile anului editorial 2005. Cronicile, premiile, pozitia in fruntea celor mai multe clasamente au acreditat febril acest lucru, cu avantaje si dezavantaje pentru cei doi prozatori. Avantajele nu mai trebuie detaliate. Dezavantajele insa sunt de genul perfid: risca sa lucreze pe dedesubt, in timp, atarnand de gratiosul picior al muzelor celor doi o ghiulea greu de purtat - stacheta foarte ridicata a asteptarilor. 2006 i-a adus deja pe amandoi in fata probei decisive: cartea de dupa marele succes. La Filip Florian, e vorba de un roman scris in tandem, astfel incat el va imparti verdictul cu fratele sau, alaturi de care semneaza, conservand partial asteptarea in ce-l priveste direct. Florina Ilis infrunta riscul si publica romanul Cinci nori colorati pe cerul de rasarit*, o carte care nu seamana cu nici una dintre celelalte pe care le-a semnat. Ca este sau nu cartea de dupa e mai putin limpede, fiindca nu stim cand a fost scrisa. E clar insa ca avem de-a face cu un povestitor proteic, dispus sa schimbe oricand registrul, dar si cu un prozator care nu-si cunoaste inca foarte bine resursele si de aceea nu pare sa aiba un plan de a le exploata. Primele doua romane ale autoarei, tiparite de Editura Echinox, au o poveste editoriala instructiva pentru cine ar vrea sa stie cum razbeste catre notorietate un autor incepator. Coborarea de pe cruce si Chemarea lui Matei au fost nominalizate la concursul de debut al Editurii Univers din 2001, editura hotarand ca-l va publica pe cel de al doilea. Drept pentru care primul apare la Echinox, in 2001, anuntand pe coperta a patra viitoarea aparitie de la Univers. Numai ca, un an mai tarziu, Chemarea lui Matei apare tot la Echinox, fara alta explicatie. Asa se face ca mica editura clujeana a investit de doua ori intr-o prozatoare ca si necunoscuta la vremea respectiva, care