Singura şansă a naţionalei era o victorie cu Serbia, după eşecul aiuritor cu Lituania (0-3) şi egalul cu Franţa (2-2). Din păcate, trupa lui Piţurcă şi-a arătat limitele şi a clacat din nou, irosind iremediabil şi fărâma de speranţă care ne ţinea în viaţă în drum spre Mondialul din Africa de Sud. Rămânem acasă, fără nimic. Am început cu elan, dar asta nu a fost de ajuns. Jovanovici, omul lui Bölöni de la Standard Liege, a readus Singura şansă a naţionalei era o victorie cu Serbia, după eşecul aiuritor cu Lituania (0-3) şi egalul cu Franţa (2-2). Din păcate, trupa lui Piţurcă şi-a arătat limitele şi a clacat din nou, irosind iremediabil şi fărâma de speranţă care ne ţinea în viaţă în drum spre Mondialul din Africa de Sud. Rămânem acasă, fără nimic. Am început cu elan, dar asta nu a fost de ajuns. Jovanovici, omul lui Bölöni de la Standard Liege, a readus
Singura şansă a naţionalei era o victorie cu Serbia, după eşecul aiuritor cu Lituania (0-3) şi egalul cu Franţa (2-2). Din păcate, trupa lui Piţurcă şi-a arătat limitele şi a clacat din nou, irosind iremediabil şi fărâma de speranţă care ne ţinea în viaţă în drum spre Mondialul din Africa de Sud. Rămânem acasă, fără nimic.
Am început cu elan, dar asta nu a fost de ajuns. Jovanovici, omul lui Bölöni de la Standard Liege, a readus publicul constănţean pe scaune cu un şut plasat, după un proiectil respins de bară direct în şase metri. Mutu adulmecă poartă, dar nu e sprijinit, pentru că Rădoi, Cociş sau Codrea aleargă în gol, la suficienţă, iar Costea pare sufocat de responsabilităţi.
Sârbii sunt mai norocoşi, mingea ajunge mereu la ei şi asta se verifică dureros în minutul 44, când Vidici sare la derută şi balonul se scurge în poartă, după devierea lui Dorel Stoica. 0-2 şi Africa de Sud pare nu un pământ de cucerit, ci un banc pescăresc, răsuflat sâmbătă seara pe uscat.
Revenim mai înfipţi