Toate sărbătorile care cad în Săptămâna Neagră se amână până în a treia zi de Paşte. Anul acesta, patronul spiritual al municipiului Baia Mare, Sfântul Gheorghe, va fi aniversat abia marţi în loc de sâmbătă, pe 23 aprilie.

Potrivit tradiţiei, în Maramureş, ciclul Sărbătorilor Pascale încep pe 23 aprilie, o dată cu ziua Sfântului Mucenic Gheorghe sau Sângeorzul, cum este acesta cunoscut în zonă. În această zi, fetele şi feciorii se udă reciproc cu apă, străvechi rit păgân care semnifică fertilitatea. Tot atunci se scot oile «în hotar» şi se asociază stânele. Excepţia de la regulă se face când aceste sărbători de primăvară cad într-una dintre zilele săptămână premergîătoare Învierii Domnului. „Orice sărbătoare care cade în Săptămâna Mare se amână până în a treia zi de Paşte. Tot ce ar trebui să se întâmple în acea zi se întâmplă abia marţi după Înviere", a subliniat Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul de Etnografie.

Riturile păgâne se împletesc cu cele creştine

În Maramureş, mai ales în Maramureşul Istoric, tradiţia se păstrează cu sfinţenie. Până în Joia Mare, toţi credincioşii trebuie să treacă pe la preot pentru spovedanie. „În trecut, dar şi acum în unele sate fiecare creştin avea la el un ou roşu pe care îl sfinţea preotul la Slujba de Înviere şi care se ciocnea în faţa bisericii şi-şi cereau iertare unii de la alţii pentru greşelile făcute cu voie sau fără voie", a explicat Janeta Ciocan. Mai mult, în prima zi de Paşte nu este voie să se ciocnească ouăle decât cap în cap şi capul familiei este cel care ciocneşte ouăle cu ceilalţi din casă. A doua şi a treia zi, spun etnologii se pot ciocni ouăle oricum. Pe vremuri, în Joia Mare, dupa ieşirea de la biserică, copiii dădeau cu pietre în casele evreieşti „pentru că «evreii l-au răstignit pe Iisus». Oamenii bătrâni şi evlavioşi ţineau post negru de joi şi până duminică. În Vinerea Mare se vo