UTA-FC Silvania, un meci cu nerv si cu seminte Foto: HotnewsDupa primele zile de meciuri „vuvuzelate” la maximum, comentatorii TV germani si elvetieni abia isi stapaneau enervarea. Meciurile trecusera in plan secund, in prim plan era poluarea fonica a acestei trompete asurzitoare, considerate „un element de mandrie identitar africana”. Daca CM 2010 ar fi avut loc in Romania, mandria identitara pe stadioane ar fi fost alta: semintele de floarea-soarelui sau de bostan, sparte intre dinti, rontaite cu nerv si scuipate cu voluptate pe jos, sau in freza suporterului din fata. Zgomot nu fac semintele, insa mizerie cat cuprinde.
Chiar de la inceputul Campionatului Mondial din Africa de Sud, am simtit ca nu-i in regula ceva: nu tu galerie cum stiam, nu tu rapait de tobe, doar zgomotul continuu, infernal, care bruia inclusiv comunicarea echipelor de filmare de pe stadioane. „Prostii, asa-i atmosfera normala in tribune” mi-au replicat rapid si doct, doi microbisti cu vechime. Pardon! Atmosfera nu-i normala la meci, cel putin la romani, fara punga sau cornetul de seminte.
Am fost in 2 aprilie la Arad, la un meci al Batranei Doamne. UTA juca cu FC Silvania, intr-un meci de Liga a II-a. Ma bucuram sa vad iar un meci live, pe un stadion din tara. Ne-am asezat mai in fata, randurile din spate erau pline. Chiar in primul rand, se agitau de mama focului trei pusti, plonjand de pe scaunele libere, pe gardul despartitor de teren. Meciul a inceput, a pornit si ploaia. Ploaia de seminte.
Suporterul din spatele meu era tare nervos. Isi facuse provizii serioase la intrarea in stadion, de la chivutele care-si faceau marketing strigand „Seeeeminteee, baeeeti!” Nu era singurul din tribune care-si trata nervii de meci cu bomboane agricole. Se rodea si se scuipa pe jos, de la mic la mare. Doar la gol, rontaitul de soricel inceta, inlocuit cu urale de tigru sau