Criza economică şi tensiunile politice au deteriorat profesionalismul mass-media şi mersul instituţiilor democratice din România, potrivit raportului Freedom House, care vorbeşte şi despre alegerile din 2009, cele mai "turbulente din istoria post-tranziţie" a ţării. "După ce a trenat în urma altor ţări din regiune pe aproape întreaga perioadă a tranziţiei, din cauza unei rupturi ezitante de trecutul său comunist, în 1 ianuarie 2007 România a reuşit să devină membră a Uniunii Europene. Însă la scurt timp după aceea a urmat dezamăgirea, în condiţiile în care coaliţia de centru-dreapta de la guvernare s-a dezintegrat în 2007, iar miniştrii care au condus procesul de aderare la UE au fost daţi la o parte", se arată în raportul citat de NewsIn.

În document se menţionează că, de la mijlocul anului 2005, viaţa politică a României a fost practic blocată între premierul Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu şi s-a încheiat cu înfrângerea lui Tăriceanu la alegerile parlamentare din 2008. În 2009, în ţară au avut loc alegeri prezidenţiale şi europarlamentare, precum şi o serie de referendumuri, pe fondul problemelor economice şi a tensiunilor politice puternice.

În 13 octombrie, guvernul premierului Emil Boc s-a prăbuşit după un vot de neîncredere, o premieră în istoria României de după tranziţie. Noul guvern şi preşedintele nu au reuşit să ajungă la un acord privind nominalizarea unui nou premier, ceea ce a lăsat în impas politic şi administrativ ţara. După realegerea lui Băsescu în ceea ce a fost descris drept cel mai turbulent scrutin din ultimii 20 de ani din ţară, Emil Boc a fost numit din nou premier.

După opt ani de creştere economică robustă, în 2009 criza economică globală a pus guvernul în faţa unei provocări mari: să demonstreze capacitatea României de a se adapta la circumstanţe economice noi, mai dure, pe fonsul tensiunilor poli