Prima autostradă din România şi principala rută care leagă Bucureştiul de vestul Europei pare a avea în permanenţă nevoie de reabilitare. La fiecare câteva luni traficul trebuie restricţionat pe anumite porţiuni ca urmare a vreunei gropi sau a "şanţurilor" săpate de camioane pe banda 1. Cum văd situaţia asta autorităţile, drumarii şi şoferii?

Prima autostradă din România şi principala rută care leagă Bucureştiul de vestul Europei pare a avea în permanenţă nevoie de reabilitare. La fiecare câteva luni traficul trebuie restricţionat pe anumite porţiuni ca urmare a vreunei gropi sau a "şanţurilor" săpate de camioane pe banda 1. Cum văd situaţia asta autorităţile, drumarii şi şoferii? de Andreea Neferu Lucrările la Autostrada Bucureşti-Piteşti, denumită şi A1, au început în 1967 şi au fost finalizate în 1972.

Cu alte cuvinte, cu tehnologia din anii '70 în decurs de cinci ani a fost finalizată o autostradă de 106 kilometri. Americanii de la Bechtel tocmai au "aniversat" şase ani de când au început săpăturile la autostrada Transilvania, dar se pot "lăuda" cu doar 42 de kilometri finalizaţi şi alte tronsoane în lucru. Este adevărat: relieful autostrăzii Transilvania este diferit, iar americanii depind şi de ritmul în care autorităţile eliberează sumele necesare construcţiei. Revenind la autostrada spre Piteşti, deşi nu este cel mai circulat drum din România (titlul revenindu-i Drumului Naţional 1 - porţiunea Bucureşti-Ploieşti), reparaţiile parcă nu se mai termină niciodată. Fiind intens circulată de autocamioane, pe banda unu a autostrăzii s-au format "şanţuri" care îngreunează circulaţia. Nimic nu pare să arate a autostradă europeană, iar reprezentanţii firmelor de transport susţin că până la urmă aceasta este situaţia întregii infrastructuri rutiere din România şi că A1 nu este cu nimic mai diferită din acest punct de vedere.

"P