În România, preocuparea pentru cosmetizarea imaginii ţării noastre în exterior este direct proporţională cu dezinteresul pentru îmbunătăţirea realităţii interne. Sunt unii care cred că pot ascunde sub o frunză sărăcia, incompetenţa, corupţia, cerşetoria, oamenii străzii, câini vagabonzi.

Marţi pe la 15:30, mai multe maşini străbăteau precaut, în zig-zag, strada Săbăreni din Giuleşti Sârbi. Bine… o numim stradă doar aşa, convenţional, ca să înţelegeţi pe unde plasăm acţiunea. Altfel, gropile din drum sunt despărţite timid de fâşii de asfalt mai subţiri decât obrazul primarului general.

Dar cine şi ce căuta pe acest drum forestier din Capitala Autostrăzilor Suspendate? Ei bine, o delegaţie formată din ambasadorul şi 3 parlamentari britanici a mers să vadă şantierul viitorului Muzeu al Culturii Romilor şi comunitatea săracă de romi şi români care-l înconjoară.

Keith Vaz, şeful Comisiei pentru afaceri interne şi colegii săi Mark Reckless şi James Clappison au coborât din Camera Comunelor, preocupaţi de o eventuală invazie românească a Marii Britanii. Ambasadorul Mark Harris, asociaţia Romano ButiQ şi viceprimarul sectorului 6, Gabriel Petrea, le-au fost gazde şi ghizi.

S-a discutat în soare şi-n praf, simplu şi deschis – parlamentari, viceprimar, ong, cetăţeni - despre migraţie, sărăcie, şomaj, educaţie, romi, români şi englezi. Dincolo de zâmbete false, rapoarte oficiale, punctajele conferinţelor bilaterale şi ipocrizia diplomaţilor şi funcţionarilor români de şcoala veche. Pentru aceştia din urmă am scris acest text, pentru panica lor la vizita unor delegaţii străine pe teme sensibile, pentru limba de lemn a rapoartelor interne în care înfierează ong-işti care strică imaginea ţării pârându-ne în Europa, pentru fixaţia lor de a minţi despre subiecte pe care oricine le poate afla din presă sau, ca ieri după amiază, făcând o scurtă plimbare