Două organizaţii rrome vor să construiască în centrul Capitalei un monument în amintirea tragicei perioade a sclaviei rromilor din România.
Cu prilejul celebrării a 155 de ani de la Dezrobirea Rromilor din România, Centrul Rromilor „Amare Rromentza" şi Comitetul European al Romilor Krisinitori C.E.R.K. au demarat un proiect pentru construirea primului monument al rromilor din România. Reprezentanţii rromilor vor să amplaseze acest monument în centrul istoric al Capitalei, în zona străzilor Căldărari, Şelari, Covaci, străzi simbolice pentru meşteşugurile tradiţionale ale rromilor.
„Prezenţa unui monument al Dezrobirii într-un spaţiu public central din Bucureşti reprezintă un început de recunoaştere, de către statul roman, a tragicei perioade a sclaviei rromilor. Un astfel de monument ar fi trebuit să se realizeze de multă vreme. Susţinem cu toate mijloacele realizarea lui", a declarat Florin Motoi, preşedintele Comitetului European al Romilor Krisinitori C.E.R.K.
Monumentul Dezrobirii Rromilor va fi realizat de către sculptorul rrom Marian Petre, după un concept de artă monumentală rromă.
„Mă simt onorat că voi realiza monumentul Dezrobirii rromilor. Am făcut deja, pro bono, mai multe schiţe pentru monument. Ne propunem o viziune pe linia sculpturii abstracte, dar al cărei rezultat să trezească emoţii fiecărui om care-l priveşte. M-am gândit să folosesc simbolul lanţului şi al copilului pentru a prezenta deportarea rromilor", a spus sculptorul Marian Petre.
Centrul Istoric, spaţiu simbolic pentru rromi
Monumentul Suferinţei, aşa cum îl numeşte Petre va arăta diferit în funcţie de locaţia unde va fi amplasat. Organizaţiile rrome au început demersurile legale în vederea amplasării monumentului într-un spaţiu public adecvat al Capitalei şi i-au propus primarului Sorin Oprescu să aprobe construirea monumentului în piaţeta dintre Hanul lu
