În cel de-al patrulea număr de la apariţie, revista "Foreign Policy" România a acordat o atenţie deosebită Rusiei, subiect care miercuri, 21 mai, a făcut obiectul unei dezbateri organizate în În cel de-al patrulea număr de la apariţie, revista "Foreign Policy" România a acordat o atenţie deosebită Rusiei, subiect care miercuri, 21 mai, a făcut obiectul unei dezbateri organizate în Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.
Geopoliticianul Dan Dungaciu, publicistul Liviu Antonesei şi Ovidiu Nahoi, redactor-şef al revistei "Foreign Policy" România, au căutat răspunsuri la întrebarea "Să ne temem de Rusia?". Pornind de la premisa că "puterea Rusiei creşte odată cu preţul petrolului", efortul celor trei s-a concentrat pe identificarea punctelor tari, dar şi a slăbiciunilor de care dă dovadă vecinul de la răsărit, atitudinea pe care trebuie să o afişeze şi modul în care România poate să valorifice relaţia cu Rusia.
În timp ce Dan Dungaciu a încercat să demitizeze imaginea Rusiei, publicistul Liviu Antonesei a recomandat "nu o atitudine temătoare, ci mai degrabă demnitate şi prudenţă. Noi suntem cei care avem nevoie de ceva de la ei, şi nu invers".
Dan Dungaciu a atras atenţia că "Rusia putiniană" nu mai are armata puternică a fostei URSS, dar, în schimb, poate şi chiar a folosit (împotriva Ucrainei) arma "şantajului economic".
Afacerile înlocuiesc armatele
În ciuda resurselor valutare de peste 500 miliarde de dolari, Rusia nu are o economie sănătoasă. În fostul imperiu, democraţia a devenit doar un exerciţiu de mimă şi principala ramură economică se reduce la exportul resurselor naturale, iar între regiunile fostului imperiu există mari discrepanţe sociale şi economice.
Participanţii la dezbatere au căzut cu toţii de acord că relaţiile dintre România şi Rusia nu sunt rele, dar nici bune.
Pentru a fructifica la max