Am primit pe adresa redactiei contributors.ro aceasta scrisoare a fiului inginerului Gheorhe Ursu. O publicam ca o marturie a unei stari de lucruri, acum, dupa 29 de ani de la moartea lui Gheorghe Ursu.  Este o marturie despre lejeritatea cu care au fost si sunt tratati tortionarii sistemului comunist, despre uitarea cu care sunt inconjurati putinii nostri eroi anticomunisti din acea vreme:

Scrisoare deschisa

Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, Primului Ministru Victor Ponta, Ministrului Justitiei Robert Cazanciuc, Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Nitu

Domnule Presedinte,

Domnule Prim-Ministru,

Domnule Ministru al Justitiei,

Domnule Procuror General,

Poate ca ati auzit de uciderea prin tortura a inginerului si disidentului Gheorghe Ursu, in timp ce era anchetat de Securitate, in stare de arest, in 1985. A fost ucis pentru scrisorile anti-ceausiste trimise la Europa Libera, pentru afisele anti-totalitare tinute la serviciu, pentru jurnalul in care demasca in detaliu crimele si ineptitudinea regimului Ceausescu. Si mai ales, asa cum rezulta din zecile de marturii ale colegilor si paznicilor de celula, pentru faptul ca nu a vrut sa-si divulge prietenii. Dupa 10 ani de tergiversari, in anul 2000, un simplu detinut de drept comun, Marian Clita, a fost condamnat pentru omor. Inca trei ani au trecut pina cind, in 2003, fostii colonei de Militie Stanica si Creanga au fost condamnati pentru instigare. Tudor Stanica – fost vicepresedinte al unor banci falimentate – a fost pus in libertate dupa nici un an, si este liber in continuare in baza unor documente medicale suspecte, semnate, printre altii, de acelasi doctor care a facilitat eliberarea lui Omar Hayssam.

Dosarul ofiterilor de Securitate, disjuns in anul 2000, a fost lasat de atunci in nelucrare, desi exista probe