Povestea lui Sorin Oprescu continuă
Sorin Oprescu împlineşte astăzi 61 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La multi ani!"
"Pentru că sunt de părere că trebuie să-i iubim şi să-i preţuim pe oameni cât sunt în viaţă şi nu după ce au plecat dintre noi, l-am rugat pe directorul Jurnalului Naţional, Marius Tucă, să fie de acord că eseul de ziua lui Sorin Oprescu să fie altfel, de această dată. Să-mi permită mie, consultantului dumnealui în comunicare, să vă spun dumneavoastră, cititorilor, de ce este special Sorin Oprescu.
O să vorbim despre omul din spatele poveştii şi despre sufletul din spatele măştii. Aşa că, vă rog să-l priviţi o clipă prin ochii mei.
L-am cunoscut pe Sorin Oprescu pe vremea când era director al Spitalului Universitar. Eu eram un jurnalist care-l bagă în sperieţi, iar dumnealui un director care-şi iubea spitalul, ca pe propriul copil. Ne-am plăcut din prima clipă, pentru pasiunea cu care fiecare-şi apară ce avea mai de preţ: profesia. Doctorul, chirurgul Oprescu luptă pentru bolnavii lui cu fiecare respiraţie petrecută între zidurile Spitalului Universitar. Şi am simţit asta, ca orice jurnalist prieten al doctorului, ani la rând. I-am trimis pentru tratament pe-ai mei de acasă, dar şi prieteni, colegi, părinţi şi fraţi ai colegilor. Într-o zi, în timp ce îl aşteptam în biroul de director, i-am mâncat trei sferturi din cozonacul pe care l-am găsit pe masă. A intrat, s-a uitat atent la mine şi cu un zâmbet şiret mi-a spus «Măi fetiţă, tu eşti gravidă!» «Ei da, de unde idea asta?». «Păi cum ai putea tu, aşa o slăbătură, să înghiţi un cozonac întreg altfel?» M-a interogat ca un doctor priceput ce este, m-a consiliat şi m-a «obligat» să nasc în maternitatea Spitalului Universitar, pe care tocmai o renovase. Mi-a prezentat-o cu toată dragostea de care e capabil un părinte şi bine am făcut că l-am ascultat.
Sorin Opresc