Cei care i-au votat pe Basescu si Alianta asteapta promisa „evolutie" de la sistemul cumetriilor si nasiilor transferate in sferele puterii.

O mina de parlamentari nauci ai Puterii s-au vazut nevoiti, fara voia lor, sa asculte consideratiile lui Mircea Geoana despre oportunitatea consultarii simbolice a poporului in chestiunea integrarii.

Nutrindu-si existenta zbuciumata de pe bancile PSD din amintirile plimbarilor prin Europa dictate de nevoile integrarii, fostul ministru de Externe al lui Adrian Nastase si-a amintit, brusc, de popor si de faptul ca el ar trebui intrebat, in al 13-lea ceas, daca vrea in Europa.

Cu exceptia fericita a „maghiarului" Eckstein-Kovács Péter, prin mintile si ochii nici unui parlamentar al noii Puteri nu a trecut imaginea castei pesediste care, timp de patru ani de zile, s-a straduit sa convinga pe la Bruxelles si aiurea ca, daca Uniunea Europeana, in totalitatea sa, nu prea i-ar vrea pe romani, romanii vor in UE.

La ce bun un referendum simbolic pe aceasta tema, in conditiile in care PSD deplinge, in mod repetat, „gaurile la buget" generate de cota unica, mai ales ca, potrivit Constitutiei, Parlamentul poate ratifica, bine-mersi, Tratatul de aderare care sta sa fie semnat pe 25 aprilie? Nici unui parlamentar al Aliantei nu i-a dat prin cap sa lanseze o astfel de marunta provocare valului de alesi PSD care

se ingramadeau sa ia cuvintul in simpatica si lucida prezenta a reprezentantului la Bucuresti al Bruxelles-ului, Jonathan Scheele.

O situatie devenita obisnuita pentru felul in care trimisii Aliantei - principala forta politica a Coalitiei - in bancile Legislativului fac fata exigentelor pe care le presupune activitatea de membru al Parlamentului.

Un alt exemplu de data recenta: la Comisia de cultura a deputatilor, a fost nevoie, la un moment dat, de interv