O procedură relativ nouă în România, medierea nu prinde deloc la oamenii care au conflicte. Procedura este reglementată de Ministerul Justiţiei, are o serie de avantaje şi cu toate acestea, oamenii vor dreptate de la judecător.

La nivelul Ministerului Justiţiei se duce o adevărată luptă pentru convingerea cetăţenilor să apeleze la medierea conflictelor. Mica reformă din Justiţie încurajează foarte mult medierea, motiv pentru care ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, dar şi secretarul de stat Lidia Barac au fost premiaţi de revista medierea.ro pentru susţinerea acestei procedure. „Noul Cod de Procedură Civilă a instituit obligativitatea pentru instanţa de judecată de a recomanda părţilor soluţionarea conflictului prin mediere. Noul Cod de Procedură Penală, în scopul desfăşurării cu celeritate a procesului penal, reglementează posibilitatea renunţării la pretenţiile civile, a recunoaşterii de către inculpat a pretenţiilor părţii civile, precum şi a încheierii unei tranzacţii sau a unui acord de mediere”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

Dreptate de la judecător

Magistraţii de la Judecătoria Timişoara au avut anul trecut foarte mult de lucru. Numărul mare de procese a dus în situaţia în care un magistrat a judecat în medie 1.500 de dosare. În aceste condiţii, cauzele care se pretau la mediere, divorţuri, partaje, împărţire a bunurilor moştenite de la părinţi, puteau fi rezolvate mult mai simplu prin mediere. „Sunt o serie de avantaje ale medierii, costuri mai reduse, timp scurt de soluţionare. Am avut câteva situaţii care se pretau şi am recomandat medierea. M-am gândit că între doi fraţi ar fi de preferat o mediere, unde nu sunt costuri ale expertizelor şi alte cheltuieli, dar au preferat să se judece. După aceea, chiar doamna care a refuzat categoric medierea, a venit să ceară ajutor public judiciar pentru că nu are bani s