Heroinomani şi dependenţi de "legale" scapă de boala stupefiantelor cu metadonă şi credinţă. Ei îi promit Domnului că nu vor mai cădea în capcană Sursa: VLAD STĂNESCU

"Ce ruşine, părinte! Ajungi, dacă ai putea să iei pielea de pe tine şi s-o vinzi, ai vinde-o", i-a spus Alexandru într-o zi preotului Iulian Scarlat. Părintele a luat o cariocă albastră şi a notat cuvintele pe o planşă albă. De fiecare dată când stă de vorbă cu toxicomani, Iulian Scarlat ia învăţămintele lor şi le scrie pe foaie. Îi ajută şi pe alţii care ajung mai mult morţi decât vii la Centrul Sfântul Stelian din sectorul 6 al Capitalei.

În 2003, părintele Iulian era asistent social al Arhiepiscopiei. Lucrase mai mult cu persoane cu handicap, când i s-a propus să aibă grijă de toxicodependenţi. Alţi colegi de-ai lui renunţaseră numai cât băgaseră capul pe uşa centrului. E o lume cu păcate multe, unde medicina te pune pe picioare, dar credinţa şi întoarcerea la Dumnezeu te scapă de boala drogului.

Metadona

Toxicomanii ajung la centru şi, după internare, au un regim închis, a cărui perioadă o stabileşte medicul: trei săptămâni, o lună, un an, cât să le treacă obsesia de a căuta bani să-şi cumpere drogurile. Opt tineri s-au aşezat în jurul părintelui Iulian la o masă, imediat după ce şi-au primit porţia de metadonă. Unii au fost externaţi acum doi ani şi au rămas în program, pentru că, fără metadonă, nu mai sunt ei. Ca să-i ducă cu mintea în altă parte, îi plimbă pe la mănăstiri, le citeşte din Liturghie şi vorbesc ore în şir despre Dumnezeu şi puterea Lui să te scape de corvoada de a cădea în păcat: "Sunt terapii de grup, în care îi învăţ rugăciuni, vorbim despre Proscomidie, despre Cartea sfântă".

Iulian Scarlat îi spovedeşte, iar pe unii i-a împărtăşit pentru prima oară. Dezlegări le dă când şi când, iar pacienţii jură şi-i promit Domnului că nu se mai ating de anturajel