”Mi-am realizat/ Toate profețiile/ Politice./ Sînt fericit ..” – așa sună versurile, devenite celebre, ale lui George Bacovia, din poezia Cogito, apărută în revista Steaua, nr. 3, martie 1956. Sursa: EVZ
Deși publicate după o tăcere de peste 8 ani, impusă de regimul comunist, critica proletcultistă a văzut în ele entuziasmul poetului față de mărețele realizări ale regimului de dictatură a proletariatului.
Eu însă, cunoscînd avatarurile lui George Bacovia după instaurarea comunismului în România, am văzut și văd în ele o cumplită ironie. În 1956, după ce simțise pe pielea lui, crîncenele vremi ale regimului comunist, marele poet își declara fericirea că i s-au îndeplinit toate sumbrele sale profeții politice.
Asemenea lui George Bacovia, aş putea exclama şi eu, după incredibilele evenimente de ieri, că sunt fericit: Mi-am realizat toate profeţiile politice.
Pentru că de la instaurarea Guvernului Ponta nu prin alegeri, ci printr-o modificare dubioasă a majorităţii parlamentare, am susţinut, în conflict cu optimiştii din jurul meu, că asumarea guvernării cu şapte luni înainte de scrutin, fără a aştepta, cum era natural, erodarea Puterii PDL, pentru a cîştiga la un scor confortabil, nu e o greşeală a USL sau, cum aiurau unii, o cădere în capcana întinsă de Traian Băsescu, ci un moment dintr-un plan bine pus la punct de administrare a unei lovituri de stat mafiote.
Ţinta evenimentelor care au debutat cu trecerea unor parlamentari PDL la USL şi au continuat cu toate incredibilele încălcări ale statului de drept n-o reprezintă Puterea în sine.
În definitiv, prin parvenirea la guvernare, USL a cîştigat Puterea.
Cu un PDL în curs de autodizolvare, cu un UDMR şantajat de situaţia lui Laszlo Borbely, cu un UNPR tras pe sfoară de acorduri secrete pe care PSD nu le va respecta în veci, cu un grup al minorităţilor cumpărat din cap pînă-n picioare