Instabilitatea politica ii pandeste pe partenerii mai noi ai Uniunii Europene din cauza lipsei de consolidare a partidelor, inegalitatilor sociale si coruptiei. In Ungaria, a 'n'-a criza politica i-a lasat in minoritate pe socialistii de la guvernare. In Republica Ceha, activitatea parlamentara este paralizata de aproape doi ani. In Bulgaria, esecul luptei impotriva coruptiei si crimei organizate s-a terminat in aprilie cu destituirea a patru ministri. In Lituania, se afla la putere al 14-lea executiv in 16 ani. In timp ce confruntarile dintre presedinte si premier, in Polonia si Romania, marcheaza agenda politica a celor tari de mai multe luni, scrie in editia de marti cotidianul spaniol El Pais, monitorizat de Rompres.
La aproape doua decenii de la prabusirea comunismului, tarile din vechea Europa de Est care au aderat la UE au inca probleme pentru a ajunge la sisteme democratice stabile. De fapt, viata politica a regiunii traieste o agitatie aproape permanenta din 1989. "Inca nu s-a dezvoltat o cultura politica democratica; mai sunt multe lucruri de facut", spune Jiri Pehe, directorul Universitatii New York din Praga. "Instabilitatea s-a reactivat paradoxal de la intrarea acestor tari in UE, dupa o perioada de calm relativ", explica el.
Cauzele instabilitatii sunt multiple. Lipsa de consolidare a formatiunilor politice, dupa decenii intregi de suprematie a partidului unic comunist, este una dintre ele. "Transformarea vechilor partide comuniste a inceput imediat si a fost rapida", subliniaza Carlos Flores Juberias, de la Universitatea din Valencia. Au aparut partide de toate tipurile: social-democrate - trecutul lor este o mostenire grea in unele tari - conservatoare, liberale, populiste, nationaliste, religioase, taranesti... Si putine dintre ele sunt puternice. "Crizele interne si rupturile sunt obisnuite iar alegatorii vad noile formatiun