Exemplele pun sub semnul îndoielii existenţa în România a acelei culturi în care este posibil ca şeful să nu aibă întotdeauna dreptate cu orice preţ. Jack Welch, unul dintre cei mai importanţi lideri corporatişti care a vizitat România vreodată, afirma că instituise la General Electric o cultură care încuraja critica, permiţând subalternilor să îşi tragă şefii de mânecă atunci când ceva scârţâia. Mai mult, Welch susţine că el însuşi putea fi printre cei
Exemplele pun sub semnul îndoielii existenţa în România a acelei culturi în care este posibil ca şeful să nu aibă întotdeauna dreptate cu orice preţ.
Jack Welch, unul dintre cei mai importanţi lideri corporatişti care a vizitat România vreodată, afirma că instituise la General Electric o cultură care încuraja critica, permiţând subalternilor să îşi tragă şefii de mânecă atunci când ceva scârţâia. Mai mult, Welch susţine că el însuşi putea fi printre cei criticaţi. Nu avem de unde să ştim dacă „Jack Neutronul“ - cum a fost botezat dl Welch - a inclus acest mesaj în discursul de la Bucureşti. Esenţa lui merită însă analizată atent în România anului 2008, în care prea multe companii, branduri şi instituţii sunt dominate nesănătos de personalităţile din fruntea lor.
Chiar dacă nu orice tânăr ambiţios îi putea spune fără frică dlui Welch că greşeşte, comportamentul corporatist al GE, un conglomerat fondat de nimeni altul decât Thomas Edison, sugerează totuşi existenţa unei astfel de culturi. Legendara companie execută mai multe fuziuni decât mulţi rivali, întrând şi ieşind din afaceri cu o iscusinţă şi uşurinţă ce reflectă existenţa unui mecanism de o flexibilitate şi eficienţă maxime, în care succesul companiei este mai presus decât orice orgolii.
Dincolo de GE, foarte mulţi experţi în management şi lideri de succes su