Ciprul a preluat duminică preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, pentru prima data de la aderarea sa la acest for comunitar, în 2004.
Nicosia a anunţat deja că priorităţile mandatului său vor fi încheierea negocierilor pentru bugetul Uniunii în perioada 2014 – 2020, o Europă mai aproape de oameni, dar şi extinderea, inclusiv cu Turcia. Primul mandat al Ciprului în fruntea Uniunii coincide cu un context economic extrem de dificil la nivel european, cu consecinţe negative inclusiv asupra băncilor sale, afectate de situaţia din Grecia, fapt ce a făcut ca autorităţile de la Nicosia să ceară săptămâna trecută un împrumut de la partenerii din zona euro, o situaţie delicată pentru o ţară la preşedinţia UE, transmite Rador.
Însă reprezentanţii Ciprului afirmă că vor să transforme provocările în oportunităţi. Prima şi cea mai importantă dintre acestea va fi încheierea până la sfârşitul lunii decembrie a negocierilor dintre statele membre pentru bugetul uniunii 2014 – 2020, intenţia autorităţilor cipriote fiind realizarea unei înţelegeri pentru un buget echilibrat care să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
Ciprul îşi mai propune să promoveze în următoarele şase luni ideea unei Europe mai bune, adică mai solidară şi mai aproape de cetăţenii săi, mai prietenoasă şi mai dedicată valorilor general umane. Preşedinţia cipriotă a Uniunii Europene va avea în centrul atenţiei şi continuarea politicii de extindere, inclusiv cu Turcia, chiar dacă Ankara a ameninţat că nu va colabora cu preşedinţia cipriotă din cauza blocajului în negocierile de reunificare a insulei.
Ciprul a preluat duminică preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, pentru prima data de la aderarea sa la acest for comunitar, în 2004.
Nicosia a anunţat deja că priorităţile mandatului său vor fi încheierea negocierilor pentru bugetul Uniunii în per