Criza economică a adus un val de reformulări ale cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă. Noile condiţii au schimbat atât aşteptările angajaţilor, cât şi noile condiţii ale angajatorilor. Se simte deja o creştere a activităţii de formare profesională, dar şi schimbări majore ale politicilor de HR în cadrul companiilor.
Piaţa forţei de muncă înseamnă atât cerere şi ofertă de personal calificat, pentru posturi plătite cu mii de euro lunar, cât şi meserii comune, plătite cu salariul minim pe economie. Dacă cei care fac parte din prima categorie resimt efectele crizei economice printr-o diminuare a ofertelor şi o scădere a salariilor, ceilalţi sunt puşi în faţa nevoii de reorientare profesională pentru a-şi păstra locul de muncă sau pentru a-şi găsi ceva de lucru, în condiţiile creşterii ratei şomajului. Cei fără calificare sau cu meserii mai puţin căutate astăzi pot urma cursuri de câteva luni, fie gratuite, oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, fie plătite, oferite de diverse companii specializate. Absolvenţii primesc atestate recunoscute la nivel naţional din partea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA) şi pot profesa într-un nou domeniu.
Există şi programele permanente de formare profesională, urmate atât de angajaţii firmelor private, cât şi de cei care lucrează la stat. La locul de muncă angajaţii pot beneficia de cursuri organizate şi de angajator, de stagii de adaptare profesională la cerinţele postului, de stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate, precum şi de alte forme de pregătire acceptate prin Codul Muncii, ca ucenicia organizată la locul de muncă, formare individualizată şi alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat. Participarea la programele de formare profesională poate avea loc la iniţiativa angajatorului sau la iniţiati