Emil HUREZEANU
In 1996, in Romania si in Germania, la Berlin si Bucuresti au fost publicate doua carti, oarecum asemanatoare, prin proportii, tematica si culoarea copertii. Citindu-le, in paralel, prima impresie, de neocolit, este ca doar culoarea copertii le-ar putea apropia, chiar daca nu intru totul, ceea ce, in definitiv, avind in vedere continutul si miza acestor carti, in cele doua tari, contrariaza si inveseleste, in aceeasi masura.
Mostenirea Stasi: descrierea peisajului
La Berlin, aparea anul trecut volumul 6 din "Seria stiintifica a Oficiului Federal pentru Arhivele Serviciului de Securitate al fostei Republici Democrate Germane". Tomul de 886 de pagini, semnat de Joachim Walther este o summa de "analize si documente" intitulata "Literatura ca domeniu al sigurantei". Gasim aici o investitie cvasi-clinica a legaturilor dintre Ministerul Securitatii Statului (Stasi) din fosta RDG si literatura est-germana (scriitori si carti), de-a lungul ultimilor 20 de ani de existenta a acestui stat, in perioada Honecker. Walther este un cunoscut si prodigios istoric, om de stiinta si... civil. N-a fost si nu este angajatul unui serviciu de securitate, mai vechi sau mai nou, a redactat aceasta carte sub egida unui organism complet diferit, ca structura, autoritate administrativa si menire, de vreun serviciu secret. "Oficiul federal pentru actele si documentele Stasi" - asa numita "autoritate Gauck", care-l conduce din 1991 incoace, a fost, mai intii, creatia spontana a manifestantilor anti-comunisti din toamna anului 1989, la Berlin, Leipzig si Halle. Acestia, inca inaintea prabusirii regimului comunist, au luat cu asalt sediile Stasi. Ulterior, dupa unificarea cu RFG, organismul societatii civile a fost integrat structurii institutionale a noului stat german, cu menirea de a prelucra si face accesibila, cetatenilor si societatii, most