Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care se declară un gaullist convins, este pe punctul de a anula una dintre cele mai importante măsuri aprobate de generalul Charles de Gaulle: ieşirea Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care se declară un gaullist convins, este pe punctul de a anula una dintre cele mai importante măsuri aprobate de generalul Charles de Gaulle: ieşirea Franţei din structura militară a NATO, în 1966.

După o aluzie făcută public de Sarkozy luna trecută, ministrul francez al apărării, Herve Morin, a redeschis recent subiectul, în timpul unor cursuri de vară în domeniul apărării, la Universitatea din Toulouse. El a precizat că, în schimbul readerării, Franţa va dori ca SUA să renunţe la obiecţiile privind dezvoltarea unei politici proprii de apărare a UE legată de cea a NATO.

Potrivit lui Morin, Parisul va dori, de asemenea, ca NATO să regândească strategia globală şi structurile sale. Ideea se înscrie în efortul depus de preşedintele Sarkozy de a repara relaţiile dintre Franţa şi SUA. Ea reprezintă, de asemenea, o recunoaştere a faptului că politica de apărare a UE, lansată de fostul preşedinte francez Jacques Chirac şi de fostul lider britanic Tony Blair în decembrie 1998, nu poate ajunge departe fără a avea girul Washingtonului.

Franţa, una dintre semnatarele Tratatului Atlanticului de Nord în 1949, s-a retras, în 1966, din Înaltul Comandament Militar al alianţei, rămânând însă membră în structurile politice ale NATO. Înalţi ofiţeri francezi se plâng de mult timp de această stare de lucruri, Franţa fiind actualmente în situaţia de a lua parte la operaţiunile NATO, fără a avea posibilitatea de a infuenţa deciziile alianţei. Acest lucru face ca forţele franceze să aibă numai un rol auxialiar în operaţiunile alianţei.

Fostul preşedinte francez Jacques Chirac a încercat şi el să se alăture comandamentului militar a