În Constanţa, colindele răsună în mai multe limbi, iar Moşul nu ţine cont de religie. În marea de români, etnicii încearcă să-şi păstreze tradiţiile aşa cum ştiu mai bine, chiar dacă au împrumutat şi obiceiurile dobrogenilor.

Grecii pregătesc în fiecare an sărmăluţe umplute cu legume. „De Crăciun, nu trebuie să lipsească de pe masă curcanul umplut cu carne tocată şi castane“, povesteşte Roxana Cetali, o constănţeancă de etnie greacă.

Ruşii sărbătoresc şi ruseşte şi româneşte

Ruşii sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, dar nici sărbătoarea stabilită după noul calendar nu trece neobservată. Natalia Vîlcovan s-a născut la Sankt Petersburg, dar trăieşte la Constanţa din copilărie. Încă păstrează legătura cu locurile natale, pentru că acolo locuiesc părinţii, tatăl - român, iar mama - rusoaică, dar şi fiul ei. „Îmi plac foarte mult colţunaşii cu carne pe care-i face mama“, povesteşte Natalia Vîlcovan.

Aromânii sărbătoresc Crăciunul la fel ca românii. Totuşi, de sărbători, de pe masă nu trebuie să lipsească plăcintele, în special cele cu praz.

Germanii împletesc coroniţe şi aprind lumânări

Pentru germani, sărbătoarea începe în această seară. Nemţii au câteva ritualuri pe care încearcă să le păstreze chiar şi în Dobrogea. În săptămânile dinaintea Crăciunului, ei împletesc o coroniţă pe care aprind câte o lumânare. „De pe masa de Crăciun nu trebuie să lipsească curcanul sau gâsca umplută cu ficat, carne tocată şi verdeţuri“, spune Walter Rastatter, un neamţ stabilit la Constanţa.

Moş Crăcin vine şi la musulmani

Deşi cred în Allah şi în învăţăturile lui Mohammed, musulmanii din Dobrogea sunt încântaţi de tradiţiile creştinilor şi au împrumutat şi ei câteva obiceiuri. La Levin, de 10 ani, Moş Crăciun vine în fiecare an. Pe data de 6 decembrie îşi lustruieşte ghetuţele, aşa cum fac toţi ceilalţi creştini, iar în noaptea magică îl aş