Jeffrey Franks a început ieri discuţiile preliminare cu o vizită la Partidul Naţional Liberal / Foto: Christian Silva / Jurnalul Naţional Reducerea datoriilor companiilor de stat, micşorarea arieratelor statului, accesarea fondurilor europene sunt trei mari condiţii pe care reprezentanţii FMI vor să le impună autorităţilor române în cadrul noului acord pe care-l negociază în aceste zile la Bucureşti.
FMI nu mai este dispus să închidă ochii la datoriile mai vechi de 90 de zile pe care statul le are către companii, inclusiv către cele din sănătate. Motivul este limpede, Guvernul raportează încadrarea în ţinta de deficit bugetar, dar are datorii neachitate către sectorul privat, însă dacă le-ar plăti ar urca deficitul bugetar peste nivelul acceptat. Surse apropiate negocierilor susţin că FMI nu va mai accepta existenţa arieratelor şi va impune ţinte clare pe care nu le va mai renegocia, cum a făcut până acum.
În vizorul instituţiei de la Washington au intrat şi marile companii de stat. Reprezentanţii Fondului vor insista în negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii cu capital de stat, apreciind că prin vânzarea unor societăţi viabile Guvernul va reuşi să finanţeze la costuri mai reduse deficitul bugetar.
Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a declarat săptămâna trecută la Viena că următorul acord cu România va cuprinde ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii economice.
Potrivit FMI, arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridicau în noiembrie anul trecut la 7 miliarde de lei, inclusiv restanţe privind obligaţiile bugetare. Guvernul monitorizează evoluţiile financiare pentru zece companii de stat, respect
