Boboteaza, ziua Botezului Domnului Iisus Hristos, este o mare sărbătoare creştină. În această zi a minunilor, agheasma alungă lupii, moroii, diavolii şi stimulează creşterea recoltelor şi a animalelor din bătătura sătenilor.

Nici nu se luminase de ziuă şi la primul scâncet al copilei de cinci zile îi şi băgă ţâta în gură, o schimbă şi o puse între perne. Se duse degrabă, îl sculă pe Nuţu şi-i porunci să dea o fugă la popa Toader, fratele ei cel mare, să vină iute să-i citească molifta şi să boteze copila. Trimise şi pe Fira să-l cheme pe Haim, ovreiul, să-i fie naş copilei. Se spălă, îşi împleti părul în coadă groasă şi lungă, se strânse bine la burtă cu o broboadă, îşi trase ghetele înalte şi îmbrăcă rochia de lână. Aşa echipată o găsi popa Toader. Pe uşă, năvăli Nuţu cărând cazanul de botez, ajutat de dascălu’ Neculae urmat de Haim. Popa Toader tuşi, îi puse patrafirul pe cap Mariei, care îngenunchiase deja, şi începu a-i citi molifta. Intră Fira cu copila în braţe şi începu botezul. Maria plăti pe popa Toader, îi pofti pe la case şi le promise că va face petrecerea când se va întoarce.

Nu avea timp, aşa că îi zise lui Nuţu:

– Pune repede pe Mihu, pe Ţica şi pe Ghiţă la sania a mică! Pune şi blănurile groase, că avem drum lung de făcut! Îmbracă-te gros, ia căciula a mare, cizmele şi cojoaca! Ia şi păturile pentru cai, traista cu grăunţe, cofa şi polobocul cel mic cu apă caldă! Bagă-l în blană, la cald! Să sfârâi, Nuţule, mamă!

Alăptă iar copila, o schimbă, o vârî în traista din blană lungă de oaie şi luă schimburi. Îşi luă caţaveica nouă cu jder mătăsos, îşi puse marea broboadă din lână şi se legă cu greu la spate. Luă copilul şi traista, se urcă în sanie, se înfofoli şi-i sâsâii a taină lui Nuţu:

– Ia drumul Ripiceniului Nuţule, mamă! Trecem Prutul, c-a făcut gheaţa pod! Dă-i bice, avem drum lu