Un foarte interesant articol scrie in Ziarul Financiar d-l Eugen Radulescu, fost responsabil cu politica monetara in Banca Nationala, fost reprezentant al Romaniei la FMI, fost presedinte al CEC, actualmente consilier in BNR si, peste toa­te acestea, un fin analist economic si financiar-bancar. Articolul invita la re­flec­tie din titlu: Un paradox: economie de pia­ta de penurie. "Istoria moderna, spu­ne d-l Eugen Radulescu, este nee­chivoca: economia de piata este o e­co­nomie a abundentei. Singurele crize pe care le cunoaste sunt cele in care oferta o ia prea mult inaintea cererii - iar teoria economica, in intregul sau, discuta cum se pot evita aceste cri­ze sau macar cum pot fi reduse e­fec­­tele lor. Iata insa ca tara noastra pare sa devina exceptia de la regula. La aproape doua decenii de la pra­bu­si­rea economiei de comanda si la cati­va ani buni de cand UE ne-a gratulat cu aprecierea ca am avea o economie de piata functionala, oferta agregata ga­­faie, alergand in urma ce­rerii, pe ca­re nu izbuteste nicicum sa o ajun­­ga". O fi bine, o fi rau?, se intreaba cu talc d-l Eugen Radulescu. Si domnia sa ca­uta, in complexitatea realitatilor actuale, ca­teva fapte si evolutii care ar argumen­ta ca n-ar fi tocmai de rau aceasta abate­re totala de la regula care singularizeaza Romania in teoriile si practicile economi­ei de piata si care o fac un specimen original, din pacate, la fel ca in cazul "democratiei originale" ce-a bantuit-o ani si ani si o mai bantuie si acum. Cand, insa, ajunge la problema cen­trala - daca o asemenea situatie para­doxala raspunde obiectivelor pe termen lung privind dezvoltarea -, d-l Radulescu este fara echivoc. Raspunsul, spune dom­nia sa, este negativ. Intai, pentru ca surplusul masiv de cerere, in multiple dome­nii, face ca alocarea resurselor sa ramana oarecum intamplatoare, intrucat profiturile sunt mari oricum, datorita ce­re­rii rid