Azi intră în vigoare noua Lege a falimentului, principalul scop al actului normativ fiind grăbirea ieşirii de pe piaţă a entităţilor neviabile.
Conform noilor reglementări, societăţile fantomă, societăţi care nu au birouri sau nu au acte, vor intra direct în procedura falimentului, care se va termina într-o perioadă extrem de scurtă de timp. Creditorii au o poziţie mai importantă în cadrul procedurii de insolvenţă, aceasta fiind una din modificările de esenţă aduse de noua Lege.Judecătorul sindic nu se mai pronunţă pe chestiunile de management, de o oportunitate sau comerciale, acestea revenind administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar şi creditorilor, care îşi pot impune poziţia în legătură cu orice act care priveşte administrarea societăţii.
Creditorii pot chiar prelua societatea să o administreze sau să vândă acţiuni. Dacă cu rea-credinţă debitorul contestă starea de insolvenţă şi judecătorul respinge contestaţia şi îl declară în faliment, acest debitor nu va mai putea să propună un plan de reorganizare pentru că judecătorul va considera că a încercat să tergiverseze procedura. În cazul în care debitorul solicită el însuşi deschiderea procedurii i se va acorda întreaga protecţie, debitorul putând să îşi pregătească un plan de redresare şi să rămână cu conducerea societăţii în mâinile sale.
Debitorul este chiar obligat să ceară deschiderea procedurii de insolvenţă pentru că există sancţiune penală pentru infracţiune de bancrută simplă, respectiv neintroducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei la timp.
După aderare, 16.000 de firme riscă să devină insolvabile
Numărul de firme care vor intra în insolvenţă în primul an după aderarea României la Uniunea Europeană s-ar putea plasa în jurul a 16.000, a declarat miercuri Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichi