Una din zece firme dă şpagă, frecvent, funcţionarilor vamali. Calculat la un volum anual de aproximativ un milion de operaţiuni vamale, rezultă 100.000 de şpăgi, în fiecare an. Cum valoarea Una din zece firme dă şpagă, frecvent, funcţionarilor vamali. Calculat la un volum anual de aproximativ un milion de operaţiuni vamale, rezultă 100.000 de şpăgi, în fiecare an. Cum valoarea medie a unei "plăţi informale" este, în urma realizării unei anchete sociologice, de 83 de euro, rezultă astfel că vameşii români câştigă anual, în afara salariilor, aproximativ 8,3 milioane de euro. "10% din firme fac frecvent plăţi neoficiale către funcţionarii vamali, alte 10% - uneori, iar 12% - rareori". şpăgile din vămi au fost confirmate, ieri, oficial, când Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV) a dat publicităţii rezultatele unor anchete sociologice realizate atât în rândul societăţilor comerciale (n.r. - eşantion de 121 de firme) care au activităţi legate de vamă, cât şi în rândul vameşilor (pe eşantion de 80 de funcţionari vamali). De ce iau şpagă vameşii? Cea mai mare parte a firmelor, 28%, dau şpagă prin intermediul comisionarului în vamă, iar 26% au făcut "plăţi neoficiale" direct ofiţerului vamal responsabil. Potrivit celor două anchete sociologice, majoritatea vameşilor (84%) consideră că nivelul corupţiei ar scădea doar dacă vameşii ar primi salarii mai bune. Jumătate din ei spun că actualele venituri nu sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor de trai primare. "Vom solicita dublarea salariilor" şeful Vămilor, Gelu Diaconu, consideră că salariile funcţionarilor vamali sunt umilitoare, existând nişte discrepanţe uriaşe între lefurile funcţionarilor vamali şi ale altor categorii. "Salariul unui poliţist de frontieră este de cel puţin 2,5 ori mai mare decât al unui lucrător vamal. Iar cei din Garda Financiară au salarii mult mai mari", a precizat, ieri, Diaconu, anunţ