Provocarea primului loc de muncă sau perfecţionarea studiilor cântăresc greu în balanţa fiecărui student. Ce este însă mai important: pregătirea academică sau cea profesională? Experienţa în muncă şi nevoia unei susţineri financiare sunt cele mai întâlnite motive pentru care studenţii aleg să se angajeze chiar de pe băncile facultăţii.
Deşi viaţa de student promite mai mult petreceri, schimburi de experienţă informale sau proiecte atrăgătoare ce ies din sfera dogmatismului cu care elevii au fost obişnuiţi în timpul liceului, anemicul statut social conferit de universităţi tinerilor pe care îi pregătesc aduce şi o mulţime de responsabilităţi.
Mai citeşte şi:
VIDEO Şomeră cu studii superioare, la 23 de ani: „Trăiesc din poker"
VIDEO Voluntari de România: foarte puţini români sunt interesaţi să muncească pe gratis
Carenţele în experienţa practică, nevoia de susţinere financiară şi inevitabila întrebare „Ce ieşi din facultate?" aduc în faţă probleme noi, care caută răspunsuri noi.
Ofertele destinate studenţilor pentru piaţa muncii în această perioadă arată că absolvenţii cursurilor universitare sunt specializaţi mai degrabă în a îngroşa rândurile şomerilor decât în a face performanţă în anumite domenii.
În ciuda „statisticilor" optimiste cu care fiecare profesor universitar îşi întâmpină viitorii studenţi la cursurile introductive de la 1 octombrie, după trei ani de studiu, absolvenţii îşi însuşesc alte atribute, oarecum discrepante: şomer şi licenţiat.
Conectaţi la realitate
Discursurile diferite, dar cu aceleaşi nuanţe, ale specialiştilor în recrutare şi resurse umane indică o singură soluţie: studenţii trebuie să fie în permanenţă în contact cu piaţa muncii, să materializeze oportunităţile pe care fiecare proiect extraşcolar le are şi să facă în aşa fel încât spaţiul destinat activităţii