După scandalul gazelor dintre Rusia şi Ucraina, Europa se uită în stânga şi-n dreapta după noi proiecte de oleoducte şi metode de transport avantajoase. Atenţia se concentrează, în acest După scandalul gazelor dintre Rusia şi Ucraina, Europa se uită în stânga şi-n dreapta după noi proiecte de oleoducte şi metode de transport avantajoase. Atenţia se concentrează, în acest moment, asupra gazului lichefiat şi a proiectului conductei de gaz Nabbuco, în care România ar trebui să aibă un rol important. Neîncrederea în Rusia - sursă de inspiraţie pentru UE Rusia şi-a deschis din nou robinetul de gaz către Ucraina, însă încrederea în gigantul energetic Gazprom rămâne şubrezită. Dependenţa energetică de Rusia îi îngrozeşte pe europeni pentru că rezervele de gaz pe care aceasta le deţine pot deveni oricând un instrument politic. Preşedinţia austriacă a UE face presiuni acum ca politica energetică comună să fie inclusă în agenda summitului din primăvară al Uniunii. La rândul său, comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, îndeamnă cele 25 de membre la găsirea unei strategii unitare în domeniul energetic. UE trebuie să tragă învăţăminte din scandalul ruso-ucrainean, consideră Claudia Kemfert, expertă în domeniul energetic la Institutul berlinez de Cercetare Economică. "Este foarte clar cât de gravă este o dependenţă crescută la importuri". Iar dependenţa de Rusia ar putea creşte dacă statele europene nu caută alternative la furnizorii de gaz. Resursele proprii - în pragul dispariţiei Estimările experţilor dau dureri de cap consumatorilor de energie europeni. Consumul de gaz va creşte până în 2020 cu aproape o treime. În contextul în care majoritatea ţărilor comunitare face parte din programul de dezafectare a centralelor nucleare de pe teritoriul lor, în urma accidentului de la Cernobîl din 86, Italia şi-a închis între 1987 şi 1990 toate centralele şi demn de amin