Un sondaj Eurobarometru arată că mai puţin de o treime din europeni îşi cunosc drepturile pe care le au în calitate de cetăţeni europeni. În 2004, doar 45,5% din cetăţeni s-au prezentat la alegerile europene, iar dintre cei care locuiesc în străinătate, numai 12% au mers la vot. Cetăţenia europeană ne oferă dreptul de a ne deplasa, de a locui şi de a lucra în alt stat membru UE, dreptul de vot la alegerile municipale şi europene în ţara de rezidenţă, accesul la protecţie consulară din partea altui stat membru într-o ţară terţă, în cazul în care ţara sa nu este reprezentată în respectiva ţară terţă, dreptul de a trimite petiţii Parlamentului European şi plângeri Mediatorului European.

„Cetăţenia europeană, introdusă de Tratatul de la Maastricht în 1992 şi extinsă prin Tratatul de la Amsterdam din 1999, ar trebui să nu fie considerată exhaustivă în drepturile sale. Principiul non-discriminării ar trebui considerat ca fiind un pilon central pentru întreaga construcţie a Uniunii Europene. Drepturile pe care Tratatele UE le conferă cetăţenilor săi trebuie să asigure statutul de cetăţean european în fiecare stat membru şi să nu ofere posibilitatea discriminării în baza naţionalităţii. Cred că o pondere importantă la baza conflictelor etnice în Europa au la bază conştientizarea aproximativă a acestor principii europene. Consider că acest drept al cetăţeniei europene, dreptul a vota la alegerile locale şi europarlamentare din statul UE de reşedinţă, va asigura posibilitatea de a participa activ în viaţa politică locală, conferind astfel un instrument eficient pentru soluţionarea problemelor din comunitate. Invit cetăţenii români din diasporă să nu ezite în a folosii aceste drepturi, esenţiale până la urmă pentru buna funcţionare a Uniunii în ansamblul ei”, susţine europarlamentarul PD-L Dragoş David. Un sondaj Eurobarometru arată că mai puţin de o treime din europeni î