Primele alegeri locale din Romania devenita parte a Uniunii Europene au fost un test daca nu chiar picat, atunci cel mult trecut la limita. Pana la urma, nota de trecere a fost obtinuta, daca a fost obtinuta, datorita deciziei Biroului Electoral Central de anulare a scrutinului la Vidra si Stefanesti, doua localitati unde s-au intamplat lucruri incredibile.
Dar sa le luam pe rand.
Campania electorala a inceput sub semnul mitei electorale. Inainte de Paste, partidele s-au inghesuit, impinse de generozitatea crestina desigur, sa imparta pungi de partid pline cu miel si cozonaci, cartoane cu oua si, exista suspiciuni intemeiate, chiar bani. Oamenii, deopotriva nevoiasi autentici si lacomi fara demnitate, s-au calcat in picioare si si-au rupt hainele pentru a le lua. A fost un semn rau. La fel faptul ca niciun partid nu s-a dat in laturi de la astfel de practici.
A urmat o campanie propriu-zisa anosta, scoasa din picoteala doar de gesturi extreme. Ori pumni si picioare, ori forme de publicitate cu totul iesite din comun - sloganuri cu intelesuri obscene sau tampe, folosirea copiilor sau inchirierea animalelor de la circ ori a maidanezilor. Asta in conditiile in care pentru prima data presedintii de consilii judetene urmau sa fie alesi prin vot uninominal. N-a lipsit nici mita, filmata chiar in unele cazuri, de exemplu al lui Gheorghe Flutur, ajuns presedinte al CJ Suceava.
Si a venit si ziua votului.
Pericolul jumatatilor de masura
Organizarea scrutinului s-a dovedit proasta, incepanad cu hartia pe care au fost tiparite buletinele de vot si tusul folosit pentru stampile a caror calitate s-a dovedit din nou o fatalitate. Dincolo de asta insa, Pro Democratia a observat nereguli chiar mai grave.
In primul rand faptul ca multi dintre membrii birourilor sectiilor de votare erau total nepotrivi