Prima parte a Palatului Poştei a fost terminată în 1895, varianta extinsă fiind finalizată în 1911. Campania „Poveştile Oradei Mari” vă prezintă aspecte din trecutul clădirii care adăposteşte Poşta, de mai bine de 100 de ani. Pentru orădenii care trec frecvent pragul Poştei mari, de pe strada Roman Ciorogariu numărul 12, clădirea s-ar putea să nu le spună nimic, din cauza grabei de a trimite o scrisoare recomandată sau orice altceva, ori din cauza rutinei de zi cu zi. Pentru cine are însă timp să deschidă ochii, să urce la etaj sau să o admire din afară, construcţia vorbeşte despre o lume a altor secole, când era denumită cu măreţie, Palatul Poştei.
Şi-a păstrat funcţionalitatea
Datele istorice arată că anul construcţiei ar fi fost 1895, urmat de extinderi, în perioada 1909 – 1911. Se ştie că proiectantul de la 1909 a fost Nagy Virgil, executanţii fiind Guttman Jozsef (1895) şi Rieisinger Jozsef (1909-1911). Încă de la început, funcţionalitatea clădirii a fost aceea de sediu al poştei. Din cele prezentate de Peter I. Zoltan în „Clădirile monumente istorice ale Oradei”, „pe harta lui Halacsy din 1859, Palatul Poştelor era deja semnalat, pe terenul de pe strada Uri nr.12, într-o clădire în formă de L, pe colţul străzii Bariţiu (Borz)”.
Acesta arată că, în 1893, s-a decis construirea clădirii centrale, Ministerul Comerţului anunţând concursul pentru proiectare şi execuţie, în vara anului 1894. Concursul a fost câştigat de constructorul Guttman Jozsef, palatul fiind terminat, sub conducerea sa, în 1895.
Pe fondul dezvoltării rapide, în 1908 s-a decis extinderea construcţiei, cu o clădire pe două etaje, pe terenul de pe colţul străzii Bariţiu (Borz), ridicată în locul unei clădiri vechi, cu un singur etaj. Întreaga lucrare a fost predată trei ani mai târziu, în august 1911.
Atracţie istorică
Nu ne
