Ceea ce este fabulos în Estul european este că nu te plictiseşti niciodată cu aceste ţări. România, Moldova, Ungaria, Cehia, ţările din fosta Iugoslavie, şi acum, Bulgaria. Pradă unor manifestaţii puternice în calibru, dar nu în număr, durând de două săptămâni, Sofia nu s-a calmat nici măcar după demisia primului ministru, Boiko Borisov, săptămâna trecută. Iată clarificările oferite de un specialist al Balcanilor, jurnalistul Alexandre Lévy.
Guvernul bulgar şi-a dat demisia. Care vor fi urmările, care vor consecinţele?
Alexandre Lévy: Potrivit Constituţiei, preşedintele Republicii trebuie să constituie un guvern provizoriu presupus să prepare alegerile anticipate. Fiind deja prevăzut un scrutin legislativ pentru luna iulie, data sa de desfăşurare va fi cu siguranţă avansată – pentru sfârşitul lui aprilie, începutul lui mai, cel mai probabil. Şeful statului a început deja discuţiile cu principalele partide politice. Însă, toţi, începând cu partidul care se află la putere, GERB, au precizat din start că nu doresc să participe la un guvern de experţi – pentru a nu-şi compromite şansele în viitorul scrutin. Deci preşedintele va trebui să găsească personalităţi independente, cunoscute pentru competenţele într-un anumit domeniu dat, un proces nesigur, şi, mai ales, foarte lung.
Cât despre consecinţe, ele pot fi rezumate într-o singură frază: de acum înainte criza economică se îmbogăţeşte cu o criză politică. Dar de fapt aici criza economică durează de vreo 20 de ani încoace, şi, orice s-ar spune, guvernul lui Boiko Borisov era o insulă de stabilitate, cel puţin pentru investitorii străini.
La Sofia, o manifestaţie de 800 de persoane a dus la căderea guvernului. La Paris au loc manifestaţii de mii şi mii de persoane, dar ele nu schimbă nimic din dorinţele guvernului. Nu vi se pare paradoxal?
Da, toată lumea s-a mirat şi s-a interogat în oglinda
