Cele mai uzuale URĂRI de PAŞTE sau MESAJE DE PAŞTE la români sunt ”Hristos a-nviat/Adevărat a-nviat”. Ca şi la Crăciun, tradiţia ortodoxă impune şi la Paşti folosirea anumitor formule consacrate de urare şi întâmpinare. Astfel, în zilele dinaintea Învierii, românii îşi doresc unii altora ”Paşte (Paşti) fericit!” sau ”Sărbători fericite!”, ambele urări – folosite şi ca formule salut - fiind creaţii de dată relativ recentă, proprii epocii moderne. Apoi, începând cu prima zi de Paşti, formulele de întâmpinare sunt ”Hristos a-nviat! ” şi, ca răspuns, ”Adevărat a-nviat!”, singurele cu care românii se salută, de veacuri, în zilele Sărbătorii Pascale. În mediul urban, acestea sunt folosite îndeobşte doar în primele două sau trei zile de după noaptea Învierii, dar la ţară – mai cu seamă în Transilvania şi Banat - oamenii se salută astfel vreme de 40 de zile, începând din prima zi de Paşti şi până la Înălţare. Pentru ca apoi, timp de alte zece zile, până la sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, formulele de întâmpinare/salut să se preschimbe în ”Hristos s-a înălţat!” – ”Adevărat s-a înălţat”!

URĂRI DE PAŞTE. Formule unice la Junii din Şcheii Braşovului

Există însă o comunitate de români care îşi atestă vechimea şi spiritualitatea creştină prin folosirea unor formule de salut unice în cultura română: Junii din Şcheii Braşovului. ”În vechime, Junii nu se salutau, la Paşti, cu , ca astăzi, ci cu sau cu În cea dintâi, reprezintă o translatare fonetică în româneşte a grecescului – din ”Hristos anesti!” – care înseamnă , în vreme ce, în cea de-a doua formulare, este românizarea termenului slav , care înseamnă <înviere>”, explică preotul prof. dr. Vasile Oltean de la Biserica Sfântul Nicolae din Şchei, care este şi custodele Primei Şcoli Româneşti de aici. @N_