Mâncatul obsesiv, însoţit de sentimentul de vinovăţie, sau dietele prea restrictive sunt semnale de alarmă. Pe parcursul vieţii, aproximativ 3% din populaţie suferă de bulimie şi circa 1% de anorexie nervoasă, potrivit medicilor.

Standardele nerealiste de frumuseţe promovate pe toate canalele media şi stresul sunt factori care perturbă comportamentul alimentar, mai ales în cazul adolescentelor. Aceasta deoarece dietele restrictive sau mâncatul excesiv pe fond nervos determină în timp tulburări de alimentaţie.

În primă instanţă, acestea nu sunt considerate o problemă, însă în timp îşi pun amprenta negativ asupra stării de sănătate (afectarea danturii, scăderea densităţii osoase, anemia, tulburările menstruaţiei şi, în cazuri extreme, chiar decesul).

Citiţi şi: Nutriţionionistul Şerban Damian: „Nu există diete de slăbit miraculoase“

Cele mai întâlnite tulburări de comportament alimentar sunt anorexia şi bulimia, care apar, de regulă, în perioada adolescenţei sau în jurul vârstei de 30 de ani şi, în proporţie de 85 la sută, afectează femeile.

„În mediul cultural românesc presiunea asupra unei tinere sau adolescente este foarte mare, deoarece aceasta încă nu are stima de sine cristalizată şi astfel se poate transforma uşor într-o victimă a tulburărilor alimentare", explică psihologul Lena Rusti.

Anorexicii practică sportul în exces

În primele stadii, anorexia nu este detectabilă, deoarece bolnavul are o greutate care nu ridică suspiciuni. Însă există câteva gesturi care îi pot trăda boala. Printre acestea se numără cântărirea obsesivă a alimentelor, practicarea în exces a unui sport, ritualuri legate de mâncare (mâncatul la ore fixe, evitarea anumitor alimente, numărarea caloriilor).

Persoana anorexică refuză să ia masa în familie şi devine nervoasă atunci când i se atrage atenţia asupra a