Braşovul ar putea obţine sprijin de la Ambasada Germaniei pentru restaurarea bisericilor fortificate din judeţ. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât şi un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului acestui secol, bisericile fortificate transilvane formează unul dintre cele mai dense sisteme de fortificaţii medievale bine păstrate de pe continentul european. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov Aristotel Căncescu a profitat de vizita ambasadorului Germaniei, Excelenţa Sa Werner Hans Lauk, la Braşov, şi a discutat despre acest subiect subliniind faptul că multe dintre acestea se află într-un stadiu avansat de degradare. „O parte dintre aceste biserici nu cred că vor mai reuşi să treacă de primul cutremur şi am solicitat o implicare mai mare, atât a ambasadei, cât şi a Germaniei, în renovarea acestor monumente. I-am spus Excelenţei Sale că şi noi am investit în patrimoniul moştenit de la saşi, o serie de cetăţi ridicate de aceştia fiind reabilitate cu bani de la bugetul nostru. Avem şi o serie de lucrări în desfăşurare în ceea ce priveşte reabilitarea monumentelor istorice, cum ar fi la Feldioara şi Făgăraş”, a explicat Aristotel Căncescu (foto).

Braşovul ar putea obţine sprijin de la Ambasada Germaniei pentru restaurarea bisericilor fortificate din judeţ. Odinioară în număr de circa 300, bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât şi un rol militar pentru mai mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului acestui secol, bisericile fortificate transilvane formează unul dintre cele mai dense sisteme de fortificaţii medievale bine păstrate de pe continentul european. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov Aristotel Căncescu a profitat de vizita ambasadorului Germaniei, Excelenţa Sa Werner