Intraţi în Parlament de vreo jumătate de an, câţiva deputaţi s-au şi gândit în primăvară să modifice Codul Silvic, act normativ adoptat cu numai un an înainte. În viziunea celor 11 deputaţi, pădurea poate fi lotizată fără probleme, indiferent de suprafaţă.
Actualul cod stipulează că ea nu poate fi divizată sub limita de 1 hectar, iar abrogarea acestei prevederi echivalează cu distrugerea pădurii.
PĂDUREA NU ESTE GRĂDINĂ
Printre deputaţii care se grăbesc să modifice proaspătul Cod Silvic se numără şi ingineri silvici de profesie, dar şi agronomi. În expunerea de motive se arată că două alineate din cod încalcă Constituţia României: "În condiţiile în care, prin prevederile Legii 46/2008, se limitează accesul moştenitorilor la dreptul de proprietate asupra fondului forestier, se blochează stabilizarea locuitorilor în zonele de munte". Alineatul prin care se interzice fărâmiţarea pădurii în suprafeţe mai mici de 1 ha şi cel privind construcţiile în pădure au reprezentat mărul discordiei în timpul negocierilor pentru adoptarea codului.
Discuţiile au durat atât de mult, încât celelalte articole au fost votate la foc automat. În actualul Cod Silvic, se consideră că un teren acoperit cu arbori este pădure şi se supune regimului silvic doar dacă este mai mare de 0,25 ha. Academicianul Victor Giurgiu este o somitate în silvicultura românească. A fost surprins să afle că există ingineri silvici care au propus eliminarea acestei prevederi: "Sunt foarte dezamăgit că cineva vrea să abroge aceste prevederi. Pădurea nu poate fi gestionată durabil pe suprafeţe mici. Nu suntem la grădinărit.
Împărţirea pădurii e moartea ei, spunea marele silvicultor Marin Drăcea". Drăcea este părintele silviculturii româneşti, fondatorul silvo-tehnicii moderne şi al primului institut de cercetări forestiere din România. Şi-a luat doctoratul magn