Am parcurs în anterioarele episoade ale serialului nostru în lumea fascinantă a Jocurilor Olimpice, modul de organizare a jocurilor din cele mai vechi timpuri şi până spre zilele noastre. Astăzi vom continua să explorăm aspecte mai puţin cunoscute, petrecute în cele 29 de ediţii desfăşurate în cei 116 ani de la prima ediţie din 1896 de la Atena.
Modificări esenţiale faţă de întrecerile antice
Jocurile Olimpice moderne a cărei reluare s-a stabilit datorită insistenţelor pedagogului Pierre Fredy baron de Coubertin pe 16 Iunie 1894 la Congresul Internaţional de la Paris în amfiteatrul Universităţii Sorbona, se dorea a fi o copie fidelă a Jocurilor Olimpice antice, din Olimpia şi totuşi nu a fost aşa. S-a luat numai ideea care s-a pus în viaţă în noile condiţii ale societăţii. Faţă de Jocurile Olimpice antice există unele modificări esenţiale. Pe perioada Jocurilor Olimpice antice orice conflict militar înceta. Când se disputau întrecerile olimpice, armatele dădeau la pace. Se instituia „Pacea Olimpică”. La întrecerile olimpice moderne, ediţiile a VI-a din 1916, a XII-a şi a XIII-a din 1940 şi 1944 nu s-au disputat datorită celor două războaie mondiale. Numerotarea a rămas pentru că în conceptul antic numerotarea se făcea în perioada existentă dintre două ediţii ale Jocurilor Olimpice şi se denumeau Olimpiade.
Dreptul femeilor
de a participa
La Jocurile Olimpice antice, femeile nu erau admise în arena olimpică, disputele erau numai pentru bărbaţi. Nu numai faptul că femeile nu aveau dreptul de a participa în calitate de concurente, ele nu erau admise nici ca spectatoare, acest aspect fiind numai de drept masculin. La Jocurile Olimpice moderne, cu excepţia primei ediţii din 1896 de la Atena, care a respectat ce antici au statuat, nefiind probe feminine, de la ediţia a II-a de la Paris, au apărut primele probe feminine la care
