Creată în 2000, ca o continuatoare a Campionatului European FIRA, Cupa Europeană a Naţiunilor (CEN) s-a dorit a fi, de la început, ca o antecameră a Turneului celor 6 Naţiuni. De atunci, România a câştigat trei ediţii (2000, 2002 şi 2006), Georgia tot atâtea (2001, 2008 şi 2010), iar Portugalia una (2004).
Ţară în care rugby-ul este centenar, România a fost socotită în anii '80 drept o pretendentă serioasă la includerea în Turneul celor 5 (pe atunci) Naţiuni. Victoriile obţinute în faţa Franţei, Scoţiei şi Ţării Galilor - Italia devenise "victimă sigură" a stejarilor - o recomandau ca pe o echipă valoroasă. Includerea naţionalei noastre nu s-a realizat din motive extrasportive (în februarie şi martie, clima de la noi nu permitea disputarea meciurilor în bune condiţii, de pildă). Includerea noastră în CEN a asigurat un calendar de meciuri internaţionale - Franţa, altădată partenerul anual al "stejarilor", şi celelalte naţiuni majore din Europa au jucat tot mai rar împotriva noastră -, însă, în acelaşi timp, nu ne-a permis să facem saltul valoric (mai mult au avut de câştigat adversarele României).
În 2001, pe fondul unor dispute din interiorul rugby-ului românesc, care s-au transmis şi în cadrul lotului, naţionala avea să piardă (20-31), la Bucureşti, pentru prima dată în faţa Georgiei, formaţie pe care o întrecuse destul de greu (27-23), în toamna lui 1998, la Dublin, în turneul de calificare la Cupa Mondială din 1999. Din acel moment, formaţia ex-sovietică a prins curaj şi, profitând şi de sincopele din jocul nostru, a izbutit să obţină alte cinci victorii în faţa noastră.
A doua echipă din CEN care s-a ridicat "datorită" nouă a fost Portugalia, pe care România a umilit-o (92-0) în 1996 şi pe care Dinamo Bucureşti o învingea în 1998 chiar la Lisabona. În 2003, lusitanii reuşesc să câştige pentru prima oară în faţa noastră, cu 16-15, ei