Indiferent care este scopul real al celor doi oameni politici aflaţi în conflict deschis şi chiar dacă, finalmente, ei nu au obiective divergente, în mod inerent urmează să se deschidă câteva dosare penale. Pentru ca Ponta să-şi consolideze şi să-şi menţină poziţia de lider maxim al stângii şi, la nevoie, pentru a putea candida cu succes la alegerile prezidenţiale şi pentru ca Traian Băsescu, la rândul său, să devină, aşa cum doreşte, liderul opoziţiei, fiecare are nevoie să acţioneze în aşa fel încât să-i deschidă celuilalt mai multe dosare penale.

Pentru că aceasta a devenit arma predilectă a luptatorilor politici, de natură să dea satisfacţie nu numai presei, ci şi populaţiei, dornică de sânge pe pereţi.Sigur că unii s-ar putea întreba, cu o naivitate prefăcută, cum ar putea Traian Băsescu să-i deschidă dosare penale premierului Victor Ponta şi colaboratorilor săi apropiaţi de vreme ce justiţia este liberă şi independentă, ca de altfel şi procurorii? Ce, Traian Băsescu poate da ordine procurorilor să înceapă cercetări penale? Tocmai el care niciodată, în cei nouă ani de mandat, nu a interferat cu misiunea acestora? Sau cum ar putea Victor Ponta să-i deschidă dosare penale lui Traian Băsescu ori oamenilor săi de încredere? Ce, procurorii depind de prim-minstru? Ascultă ei de ordinele acestuia?

Noroc că nu sunt totuşi destui naivi în această ţară. Şi nici nu există o masă critică a naivilor prefăcuţi. Opinia publică înţelege ceea ce este de înţeles. Trăim o perioadă în care şi preşedintele şi prim-ministrul transpira la greu pentru a face în aşa fel încât celuilalt să i se dreseze niscaiva dosare penale.

Pentru Victor Ponta, o cercetare aprofundată asupra modului în care una dintre cele mai importante staţiuni agricole ale statului român a fost dezmembrată şi apoi adjudecată de diverşi întreprinzători, între care şi familia preşedintelui, este o