Oamenii politici si ziaristii care se revendica intruna de la "omul de rind" confunda adesea Romania profunda cu o periferie exotica O mare parte din politica din Romania se face in numele "omului de rind", al "cetateanului obisnuit". La fel, politica editoriala a mass-media, in special a celei audio-vizuale, este croita dupa chipul "cetateanului de pe strada". Dar cine-o fi, pina la urma, acest personaj misterios si atit de influent? Cum arata el, cu ce se ocupa, unde locuieste? Ne intrebam pentru ca, desi "cetateanul obisnuit" este atit de des invocat, profilul sau nu este deloc clar. Bineinteles, politicienii si moderatorii de talk-show-uri nu au dileme. Ei par a sti cu mare precizie ce vrea "omul de rind" intr-un caz sau in altul, cum gindeste el, ce pricepe si ce nu pricepe, care ii sint interesele, aspiratiile etc. Respectivii iluminati dau senzatia ca au vocatia si darul de a citi in fiecare clipa in mintea "omului de rind", ca sint in posesia unui instrument magic prin care intra in legatura cu lumea invaluita in ceata a acestuia. Cetateanul de rind nu este chemat niciodata in carne si oase sa vorbeasca in numele sau, sa-si pledeze cauza. El beneficiaza, in schimb, de serviciile acestor binevoitori ambasadori, avocati, translatori, care il re-prezinta in fata lumii si traiesc bine mersi pe seama lui. Romania pare a fi compusa, in viziunea "translatorilor", pe de o parte, dintr-o oligarhie vizibila si privilegiata si, pe de alta, dintr-o mare masa de clone, de cetateni obisnuiti cu acelasi chip, care constituie "poporul", "adevarata Romanie", "Romania profunda". Aceasta viziune, evident rudimentara, simplificatoare, isi are in filigran sursele intelectuale in expirata teorie a societatii de masa, conform careia modernitatea produce indivizi-clone, si in ideologiile demofile, in populism si marxism-leninism, care stipuleaza ca exista o categorie de populatie, m