Preşedintele Centrului român pentru dezvoltare durabilă şi raportor special desemnat de Consiliul ONU pentru drepturile omului atrage atenţia că multe state nu au o legislaţie care să reglementeze deşeurile medicale, ceea ce sporeşte riscul de infecţii şi chiar de nivele scăzute de radiaţii.

Un sfert din gunoiul medical din spitale, clinici şi laboratoare din lume este prost gestionat, potrivit raportului său citat de Washington Post. Deşeurile care conţin agenţi patogeni, sânge, nivele scăzute de radioactivitate, ace folosite, seringi, medicamente expirate şi vaccinuri ajung în multe ţări sărace la groapa de gunoi. Substanţe farmaceutice chimice se scurg în sistemele de canalizare sau sunt arse în cuptoare de ciment, care sporesc emisiile de dioxid de carbon.

Şi diplomatul norvegian Hans Ola Urstad a avertizat că multe naţiuni chiar în curs de dezvoltare se confruntă cu un „val de deşeuri medicale” venit din ţările bogate. În Coasta de Fildeş, mii de oameni încă aşteaptă compensaţii pentru bolile cauzate de deşeuri toxice importate ilegal din Amsterdam în 2006.

Naţiunile bogate generează până la 6 kilograme de deşeuri medicale periculoase pe pe cap de locuitor, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în timp ce statele cu venituri mai scăzute produc maximum trei kilograme. Rapoartele OMS arată că milioane de cazuri de hepatită şi zeci de mii de infecţii cu HIV ar putea fi prevenite anual dacă acele de siringă folosite n-ar mai fi reutilizate fără sterilizare, La fel de mare este şi pericolul deşeurilor medicale radioactive, care au ucis patru oameni în Brazilia în 1998 şi au produs accidente similare în Algeria, Maroc şi Mexic.

Expertul român Călin Georgescu avertizează că „ deşeurile medicale sunt introduse ilegal în alte ţări”, aşa cum s-a întâmplat în 2009 în Brazilia, unde autorităţile au returnat Marii Britanii