„Adevărul“ scrie istoria Imnului nostru naţional şi ridică unele întrebări despre viitorul său. Pornind de la un editorial publicat de Andrei Pleşu despre psihologia Imnului naţional în revista „Dilema veche", ziarul „Adevărul" duce mai departe dezbaterea despre oportunitatea lui „Deşteaptă-te, române!" ca Imn naţional.
Pe scurt, istoria a curs aşa: la începutul toamnei s-a jucat un meci cu Franţa în preliminariile Campionatului European 2012 pe noua „Arenă Naţională". Cântăreţul Marcel Pavel a interpretat, în deschidere, un imn de uz personal în care a fost cenzurat versul care făcea referire la Împăratul Traian, pentru „a nu se interpreta politic" ca un omagiu adus preşedintelui Traian Băsescu! Odată focul aprins, „chestiunea imnului" a luat amploare. „Să se cânte în şcoli, înaintea orelor de curs!" s-a dispus. În acest climat, Andrei Pleşu a scris editorialul lucid şi decisiv din „Dilema veche", clamând că „Deşteaptă-te, române!" e anacronic şi predispune la depresie mizând „plângăcios, pe victimizare, lamentaţie şi adversitate generală". „Adevărul" extinde, deci, cadrul şi pune următoarea întrebare: „Ce e de făcut cu imnul?"
Puterea Imnului naţional de a mai mobiliza oameni şi atitudini este tot mai des pusă la îndoială. Mai că românul s-a deşteptat, iar imnul pare o alarmă falsă. În plus, „Deşteptă-te, române!" a fost, în ultimii ani, cântat şi la chitară - un instrument neobişnuit pentru muzica unui imn din afara statului american Texas -, le-a zis până şi Loredana, a fost şi transformat într-o manea, la Pro TV, chiar de Ziua Naţională a României.
Pleşu n-ar refuza „Trei culori"
Pentru mulţi, Imnul naţional mai trimite greu la momentul răsunător în care a fost creat şi la temelia pe care s-a consolidat. Andrei Pleşu se numără printre cei care consideră că anacronismul cântecului îl face nefuncţional în societatea actuală. A