In Germania si Franta se vad semnele unei apropiate iesiri din criza economica. La noi, premierul Emil Boc si-a exprimat speranta ca vom incepe sa ne redresam din ianuarie anul viitor. Care sunt masurile principale luate de guvern in acest sens si ce efecte notabile si benefice observati?

- Mai intai se cuvine sa precizam ca semnele unei ameliorari a situatiei economice din Franta si Germania nu inseamna inca revenirea la prosperitatea anterioara declansarii crizei economico-financiare, ci doar o stopare a declinului. Raman inca destule probleme structurale nerezolvate, iar analistii ne avertizeaza ca revenirea din criza va dura mult. In al doilea rand, Franta si Germania aveau rezerve si resurse pentru a face fata crizei, in timp ce Romania a fost prinsa cu un buget grevat de cheltuielile mari care au dus la un deficit considerabil inca de la inceputul anului. Totodata, in Franta si in Germania exista industrii puternice si un sector diversificat al serviciilor, in timp ce in Romania aproape ca nu se mai produce nimic, iar cresterea economica anterioara s-a bazat pe speculatii imobiliare si pe consumul produselor din import - cu alte cuvinte, banii romanilor au imbogatit firmele din alte tari.

Sperantele premierului Emil Boc sunt, de fapt, ecoul prognozei sefului misiunii FMI, Jeffrey Franks. Domnul Franks a conditionat-o insa de efectuarea unor reforme structurale ale sectorului bugetar, de reducerea cheltuielilor publice, precum si de adoptarea unor legi care sa puna pe baze rationale salarizarea bugetarilor, dimensionarea aparatului administrativ si sistemul de pensii. Deocamdata, aceste legi nu exista, iar dezbaterile pe marginea lor sfarsesc de fiecare data intr-o fundatura. Totodata, masurile luate de guvern pentru a reduce cheltuielile cu personalul bugetar nu au fost nici bine gandite, nici bine executate. In primul rand, reducerile de perso