In regnul animal, unele specii isi asigura supravietuirea prin emiterea de sunete fioroase sau patrunzatoare, altele emana substante fie rau mirositoare, fie pline de noxe pentru a alunga animalele mai mari. Constat ca fenomenul este lesne intalnit si pe scena politica romaneasca.
Partidele, acut vulnerabile din cauza standardelor extrem de reduse ale conduitei lor politice, se vad nevoite a cauta alte si alte modalitati de eludare a oprobriului public. A cam trecut vremea anularii sau amanarii la nesfarsit a variilor scrutine, suprimarea fatisa a opozitiei constituie si ea o masura depasita – desi Romania continua sa ramana tara tuturor posibilitatilor din acest punct de vedere –, drept care se impun, de voie-de nevoie, strategii machiavelice. Acestea includ discreditarea politicii – actul politic urmand a fi prezentat drept joc murdar si ignobil, respingator pentru orice om cu respect de sine eventual interesat sa se implice direct. Ca atare, ori de cate ori mai apare un scandal de genul Orban sau Remes, specimenele noastre tac malc – cand alteori ar fi fost cuprinse de o sfanta si locvace indignare.
Este limpede ca se doreste anihilarea interesului tuturor cetatenilor care au sperat sau mai spera intr-o alta viata politica – caracterizata prin programe coerente, o bogata activitate parlamentara si democratie intrapartinica. Odata scarbiti, acesti oameni vor absenta, cu mare probabilitate, de la urne – miza si succesul stratagemei devenind vizibile in momentul publicarii rezultatelor viitoarelor alegeri parlamentare. Toate mesajele primite in ultima vreme de la prietenii si cunostintele mele din Romania confirma ca lumea s-a saturat de scandaluri politice, ca a devenit din ce in ce mai dezinteresata atat de desfasurarea evenimentelor, cat si de autorii aflati la originea celui mai recent scandal, inclusiv de motivele care au condus la declansarea sa. @