Dupa ce s-au zbatut sa faca din Iasi o capitala culturala continentala, ai nostri demnitari cer statutul de oras european al sportului. Cu ceva vreme in urma, iesenii au fost inflamati de posibilitatea ca orasul de pe Bahlui sa devina capitala culturala europeana, pe argumente provenind din 1860 (anul infiintarii celei mai vechi universitati din tara), sau din anii urmatori, cind conul Mihai si Badia Ion se cinsteau in bojdeuca din Ticau. Proiectul nu s-a dovedit viabil, in conditiile in care Teatrul National, unde coana Chirita jucata de Miluta Gheorghiu si-a vazut visul ispravnicesc cu ochii, si Filarmonica unde a dirijat cindva maestrul Celibidache, arata ca vai de lume. Iar Palatul Culturii, veritabila emblema a orasului, asteapta sa intre in cuvenitele reparatii capitale, in timp ce Biblioteca Municipala s-a disipat prin filialele din cartiere... Reputatul intelectual Gabriel Liiceanu nu a reusit sa-i (re)aduca la realitate pe initiatorii ambitiosului proiect decit in parte. Sibiul, care a fost capitala culturala europeana, nu a convins prin argumentele paseiste, ci prin multitudinea de manifestari culturale organizate, concerte de jazz, festivaluri folclorice, expozitii si altele. In timp ce in Iasul nostru incarcat de traditii, ne laudam cu anualele Sarbatori din octombrie, remarcabile prin cozile de la Mitropolie, sau prin manelaraia care bubuie din toate difuzoarele, la tarabele cu mici si bere. Ei, si daca problema (re)lansarii culturale a Iasului in Europa reprezinta, cel putin la momentul actual, o Fata Morgana, din mintile demnitarilor s-a itit o alta idee. Iasul - oras european al sportului. Nu capitala europeana, titlu vindut turcilor din Stambul de ceva vreme, ci doar oras al sportului. Frumos, intr-adevar, dar insasi asocierea sintagmei "oras european al sportului" cu Municipiul Iasi, stirneste zimbete ironice. Nu pentru ca Iasul n-ar avea potential