Divorţul/despărţirea/separarea de un om apropiat se află pe locul doi pe scala cauzelor majore de stres psihic, după moartea unui om apropiat. Crimele care au avut ca motivaţie "divorţul, separarea sau despărţirea" (fie ele cu arme de foc sau cu alt gen de arme) nu sunt deloc puţine, ba ele chiar au început să se diversifice într-un sens cât se poate de rău al cuvântului, căci – aşa cum observăm de-o vreme – produc victime colaterale printre copiii criminalilor şi chiar printre persoane nevinovate, precum în cazul "criminalului de la coafor". Sigur că avem în faţă o serie întreagă de erori, neglijenţe, ca şi o stare de lucruri care trădează sau sugerează existenţa unor fapte de corupţie ale unor poliţişti, medici şi judecători. Putem vedea în cazul "criminalului de la coafor" că el nu este doar un produs al propriei minţi rătăcite, ci un produs al mediului social, care – inconştient – i-a încurajat nebunia. O singură instanţă de judecată care ar fi condamnat agresivitatea şi violenţa acestui om la timp ar fi produs un dosar penal, cu nişte consecinţe asupra locului de muncă, a permisiunii de a purta armă şi, poate, asupra psihologiei actualului criminal, care şi-ar fi controlat furia, ura şi dorinţa de răzbunare şi de "frică". Despre faptul că în România se poate cumpăra îngăduinţa, se poate obţine uşor un ochi închis asupra abuzurilor, se poate ocoli şi chiar intrepreta legea în sprijinul infractorilor sau al criminalilor nu-i o noutate şi despre aceste lucruri se vorbeşte permanent, deşi ele însele ar putea fi efecte ale unor emoţii distructive de acelaşi fel.

Ceea ce discutăm prea puţin şi, încă, nu suficient de serios, ţine de psihologia individului, de educaţia lui pentru viaţă, de o cunoaştere minimă a felului în care ne putem gestiona gândurile, emoţiile, trăirile şi comportamentele pentru a gestiona situaţiile cauzatoare de stres. Situaţiile stresa